Sociologia medicala – Sociologie in sanatate?

Sociologia medicala – Sociologie in sanatate? (clarificare termeni)

Referinta in definire a fost facuta la termenul de ‘’sanatate’’ (sociologie in sanatate) pentru ca: - Sanatatea este conceptul integrator care leaga medicina de factorii sociali - Sanatatea este ‘’produsul finit’’ livrabil in societate, care rezulta din actul medical

Dar in literatura termenul uzual folosit pentru aceasta disciplina este ‘’sociologie medicala’’ Robert Straus (1957) sugereaza o distictie in sociologia medicala. 2 arii:

- sociologie in medicina si/sau/vs. sociologie a medicinei. Sociologul ‘’in’’ medicina este practicianul care colaboreaza direct cu medicul sau alti practicieni medicali in studierea factorilor sociali relevanti in probleme particulare de sanatate. Munca lui tinteste in mod direct ingrijirea pacientului sau, oricum, aria sanatatii Din aceasta perspectiva, sociologia in medicina este o ‘’cercetare aplicativa’’ in problematica medicala (mai putin in problematica sociologica). Sociologii in medicina sunt astfel produsul scolii de medicina (ingrijire, sanatate publica, medicina generala)

Sociologia medicinei

Sociologia medicinei, pe de alta parte, se ocupa cu factori cum ar fi organizarea, rolurile, relatiile, normele, valorile si credintele legate de practica medicala (in sanatate) ca o forma de comportament uman. Accentul se pune de aceasta data pe procesele sociale care au loc in cadru medical si modul in care acestea contribuie la intelegerea noastra asupra sanatatii sau medicinei, in special, dar si la intelegerea vietii sociale, in general. Sociologia care tinteste studiul problematicii corpului profesional medical-fie prin raportare interna-fie in relatie cu restul societatii. Sociologia medicinei impartaseste aceleasi obiective ca toate celelalte domenii ale sociologiei si poate fi, prin urmare, caracterizata ca o stiinta (cercetare) si analiza a mediului medical dintr-o perspectiva sociologica. Desi unii sociologi ai medicinei sunt angajati in institutiile de sanatate, majoritatea acestora lucreaza in zona profesiilor sociologice (mediul academic universitar sau mediul privat).

Sociologia aplicata in sanatate-proces relativ recent

Campul de studiu al sociologiei in sanatate este strans legat de evolutia si dezvoltarea diverselor regimuri de securitate sociala. Sanatatea intra, pe aceasta cale, in sfera publica (serviciilor/ prestatiilor publice) alaturi de toate elementele campului mai larg al ‘’protectiei sociale’’. (De discutat: Daca sanatatea ar fi fost / ramas un bun individual? A se vedea cazul SUA) Pe de alta parte, problematici precum maladia (boala), epidemia, boala cronica, devianta de comportament (de la normele sociale) si diferitele abordari terapeutice releva caracterul social (mai bine spus, fac inevitabila intruziunea socialului). In fine, sanatatea este un fapt social si pentru ca demersul stiintific depaseste cu mult sfera medicinei, de cele mai multe ori, conexiunile fiind cu campurile stiintelor sociale si umaniste (sau de comportament). Primul demers de 'sociologie medicala‘ ii este atribuit lui Durkheim, in studiul despre sinucidere (1897).

Reprezentarea sociala a sanatatii

In centrul acestor diferite forme de analiza si interpretare a dimensiunii sociale a sanatatii se gaseste problema filosofica si etica.

‘’Ce este sanatatea?’’

Una dintre numeroasele definitii ale sanatatii pe care le ofera manualele de medicina/ asistenta medicala sau educatie pentru sanatate porneste de la premisa ca omul este o fiinta bio-psiho-sociala. Astfel, sanatatea este considerata ca un standard sau ca o norma definita de societate pe mai multe dimensiuni ale starii fizice, mentale si sociale. Aceste exigente sau norme fac sanatatea ca ceva scalabil si evolutiv a determinat un statut variabil al sanatatii in functie de societatea in care opereaza.

(1) astfel cum este definita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, o stare de completa de bunastare fizica, mentala si sociala (deci, nu doar lipsa unei boli sau a unor leziuni) (WHO, 2008).

Aceasta definitie pune accentul pe faptul ca sanatatea nu este conturata doar de lipsa unor aspecte negative cum ar fi boala sau accidentul, ci obiectiv necesita prezenta unor caracteristici pozitive: cum ar fi sentimentele de bunastare, care sunt aspecte preponderent de natura sociala si psihologica.

(2) Si descrierea sanatatii ca absenta a bolii a fost oficiala in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (fapt care tocmai demonstreaza schimbarea perceptiei sociale in timp si faptul ca sanatatea este un construct social).

(3) O alta definitie consacrata se refera la capacitatea de a functiona in mod adecvat si normal la activitatile de zi cu zi (Dubos, 1981). Aceasta definitie pune accentul pe aspectele indirecte ale bolii si, in special, consecintele lor sociale. Sociologia permite si alte distinctii. Sanatatea poate fi definita si din punctul de vedere al institutiilor de sanatate (in mod diferentiat, in functie de interes sau viziune ideologica). De aceea, societatea contemporana opereaza si distinctii mai rafinate (inabilitate, dizabilitate, boala, boala cronica, boala acuta, etc.)

In acelasi timp, sanatatea este inteleasa diferit prin prisma diferitelor perspective de analiza din societate. Nici din perspectiva istorica, nici pe spectrul geografic sanatatea, ca perceptie sociala, nu este un concept unitar.

Aceasta probeaza necesitatea instrumentului sociologic in ajutorul prestatiei din sanatate