PREVENȚIA consumului de ALCOOL la TINERI și adolescenți

Prevenția consumului de alcool la tineri și adolescenți

Consumul dăunător de alcool reprezintă o problemă importantă de sănătate publică: România este pe locul 8 în Regiunea Europeană și pe locul 9 în lume la consumul de alcool, cu 12,6 litri de alcool pur/locuitor/an, peste media Uniunii Europene de 9.8 l, potrivit ultimului raport global al Organizației Mondiale a Sănătății din 2018. Prevenția consumului de alcool la tineri și adolescenți.

Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur. (Marshall, 2014:160–164)  Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).(WHO, 201:2-12)

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană (UE).

Din punct de vedere al percepției consumatorului de alcool, există o discrepanță între consecințele pe care le resimte consumatorul însuși (cum ar fi prețul alcoolului, deteriorarea relațiilor familiale și sociale, probleme la locul de muncă) și costurile sociale suportate de societate, familie sau alte persoane ca urmare a deciziei sale de a bea (de exemplu, costurile serviciilor de sănătate, diminuarea venitului familiei). În mare măsură, această percepție se datorează faptului că multe dintre consecințele negative ale consumului (de exemplu bolile cronice, tulburările mentale sau degradarea relațiilor familiale) apar în timp. Această „percepție inadecvată pe care consumatorii și persoanele dependente de alcool o au asupra riscurilor” a fost subliniată de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) pentru a justifica importanța politicilor europene și naționale în domeniul alcoolului. (Lammerich & Kullas, 2015:8; OEDT, 2015:20)  Prevenirea consecințelor consumului dăunător de alcool reprezintă una dintre prioritățile agendei politice a Organizației Mondiale a Sănătății încă din anul 1980 și una dintre ariile cheie ale intervențiilor în domeniul sănătății publice la nivel național.

Ce este dependenta?

Dependența este o tulburare cronică care este determinata de factori biologici, psihologici, sociali și de mediu. Acestia influențează dezvoltarea și menținerea dependenței. Aproximativ jumătate din riscul pentru dependență este genetic. Genele afectează gradul de recompensă pe care indivizii îl experimentează atunci când consumă inițial o substanță (de exemplu, droguri, alcool, tutun) sau se angajează în anumite comportamente (de exemplu, jocuri de noroc), precum și modul în care organismul prelucrează alcoolul sau alte medicamente.

Dorința intensă de reexperimentare a utilizării substanței sau a comportamentului este influențată de utilizarea psihologică (de exemplu, stresul), socială (de exemplu, utilizarea unei substanțe a familiei sau a prietenilor) și de factori de mediu (de exemplu, accesibilitatea unei substanță, cost redus) poate duce la o utilizare / expunere regulată, folosirea / expunerea cronică conducând la modificări ale creierului.

Aceste modificări ale creierului includ modificări în regiunile corticale (cortexul pre-frontal) și subcortical (sistemul limbic) care implică neuro-circuitul recompensei, motivația, memoria, controlul impulsurilor și judecata. Acest lucru poate duce la creșteri dramatice ale poftelor pentru un medicament sau activitate, precum și deficiențe în capacitatea de a regla cu succes acest impuls, în ciuda cunoașterii și experienței multor consecințe legate de comportamentul dependent.

Definții despre consumul dăunător de alcool (excesiv, de risc, periculos)

OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur la bărbați sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o ocazie, cel puțin o dată unele în ultimele 30 de zile. (Steffens & Sarrazin, 2016:10, Hibell et al, 2012:11)

Consumul excesiv de alcool reprezintă consumul cu cele mai înalte riscuri din punct de vedere al consecințelor medicale, sociale și legale, având, din acest punct de vedere, o valoare înalt predictivă. Locuitorii țărilor nordice, ai țărilor baltice, dar și românii sunt între băutorii cu un model de consum de tip excesiv.

În România, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool pur/persoană/an. Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în timp ce două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat. România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum. Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 ani. (WHO, 2014; RARHA, 2016:78, 95-96, 232).  România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv. (RARHA, 2016:95-96)

#Psihologie