Invidia si gelozia- Probleme semantice si diferente de experiente

Desi opiniile traditionale ale oamenilor de stiinta sugereaza ca invidia si gelozia produc experiente afective diferite, cercetarile empirice vin in contradictoriul acestui argument. Acest studiu a analizat aceasta problema din perspectivele semantice si experientiale. In primul rand, subiectii au descries situatii in care ei simteau gelozie si invidie puternice. Aceste descrieri au fost codificate pentru cazul in care se conformau definitiilor traditionale ale celor doua emotii. Rezultatele au demonstrat ca desi cuvintele invidie si gelozieau intelesuri suprapuse, sursa acestei suprapuneri este intelesul larg al cuvantului “gelozie”. Desi cuvantul gelozie poate desemna ori gelozie (cel mai frecvent gelozie romantica) ori invidie, cuvantul invidie tinde sa fie folosit singur intr-un anumit sens, ca o emotie de comparare sociala. In a doua parte a studiului, subiectii au indicat o serie de stari afective, dintre care era mai relevanta pentru emotiile de invidie sau gelozie. Rezultatele au sugerat ca fiecare emotie este asociata cu un profil diferit de sentimente. Motivele acestei discrepante intre aceste rezultate si studiile empirice anterioare sunt discutate.

Cassius: De ce, oare, a incalecat lumea asta ingusta

              De parca ar fi un colos; si noi oamenii mici

              Ne plimbam sub privirea lui si tragem cu ochiul

              Sa ne gasim drept morminte rusinoase.

Othello: Toata dragostea mea este pierduta.

               Zbor spre ceruri.

              O, razbunare trista, ridicata din iadul inspaimantator!

              Tipa, o dragoste, coroana ta si tronul tau insangerat

               Pentru ura tiranului! Creste la pieptul lui din cauza ta

              Din cauza gurilor prevestitoate!

                               (Shakespear, Othello)

Cassius si Othelo sunt exemple culturale de indivizi care sunt sub povara invidiei si geloziei. Cassius, neputand sa atinga succesul lui Iulius Cezar, il invidiaza. El pizmuieste onorurile care au fost ale lui Cezar si sufera de o nemultumire cronica ca ii este inferior. Othello, pacalit de probe false, este nebun de gelozie din cauza tradarii aparente a Desdemonei si este astfel consumat de suspiciuni amare, manie si spirit de razbunare. Bazat pe experienta acestor doua personaje, profilul sentimentelor asociate cu gelozia si invidia apare sa fie diferit. Desi ambii oamenii vor ucide pe un altul datorita acestor sentimente, doua experiente emotionale destul de diferite le motiveaza actiunile.

Majoritatea cercetarilor stiintifice despre invidie si gelozie au mentinut o separare conceptual intre cele doua emotii.

In domeniul psihologiei, majoritatea cercetatorilor au studiat ori gelozia, ori invidia, desi studiile lui Bringle, Renner, Terry si Davis, Hupka, Salovey si Rodin sunt exceptii recente. Cea mai comuna distinctie intre gelozie si invidie se concentreaza pe dorinta de a avea ceva pe care o alta persoana o are, iar gelozia pare sa aiba radacini in posibilitatea de a pierde o relatie pe care cineva deja o are cu altcineva.

Reactia emotionala la amenintatrea pierderii unei persoane importante este diferita de sentimentele promovate de dorinta pentru un lucru pe care il are o alta persoana. Astfel, sentimentele de gelozie sunt etichetate cu termeni ca de exemplu: teama, manie si suspiciune (Foster, 1972; White, 1981), pe cand sentimentele invidiei sunt etichetate cu termeni precum: nemultumirea, dorinta, dorinta bolnavicioasa si un sentiment de inferioritate. La modul general, gelozia pare sa fie si mai intensa din punct de vedere emotional in comparatie cu invidia, care in contrast are sa apara cel mai adesea in forme silentioase, mai ascunse si este mai putin probabil sa duca la actiuni violente si razbunatoare

#gelozia #invidia #psihologiesociala