Rolul Arhitecturii în Calitatea Vieții

Terapie Online
13 oct. 2018
4 min de citit

Rolul Arhitecturii în Calitatea ViețiiRolul Arhitecturii în Calitatea Vieții

CALITATEA VIEȚII oamenilor este o chestiune de imensă importanță, care până acum câțiva ani era invocată demagogic, fiind e fapt, total ignorată. Datorită, însă, conditiilor în care au trăit ultimele trei generații, mulți oameni nici măcar nu știu ce presupune calitatea vieții într-o localitate.

Unele caracteristici ale calitatii vieții sunt:

– fiecare om trebuie să aibă o locuința, sau un proiect de casa

– accesul la locul activității cotidiene trebuie să fie facil

– toate dotariel publice trebuie să fie accesibile în deplină siguranță, ziua și noaptea

– și localitățile rurale să ofere condiții de confort fizic la nivelu civilizației generale

– mediul construit trebuie să fie de calitate

– cetățenii să beneficieze de un frumos mediu natural extraurban, ușor accesibil

– poluarea de trafic și industrială să fie limitată, etc.

Calitatea mediului Construit este o componentă esențială a calității vieții. Din mediul construit fac pate construcțiile și spațiile neconstruite, spațiile publice și cele private, etc.

Iată unele condiții ale mediului construit de calitate:

– calitatea locuirii să nu coboare niciodată sub minimum acceptabil

– calitatea spațiilor publice a fie la cote înalte, prin realizarea continuității pietonale, a relației controlate între spațiul public și cel privat, a unor imagini urbane diversificate, că cracater lizibil, memorabil și locuri personalizate

– mobilier urban actual

– obiecte de arhitectură de calitate, indiferent de dimensiuni și amplasament

– calitatea detaliului- elegantă la scară mică

– limitarea industrializării, pentru evitarea monotoniei și a sărăciei expresive

– limitarea activității de construire a noi clădiri pe spațiile rămase libere

– reamenajarea mediului deja construit, cum ar fi birou de arhitectura

– prezervarea și reintroducerea, pe cât posibil, a structurii orașului tradițional european, cu țesut urban omogen și monumente individualizate

– prezervarea centrelor istorice și refunctionalizarea lor

– structurarea policentrică a orașelor mari, proiecte de case

– relaționarea coerentă a centrului cu suburbiile

– periferiile la cotele demnității umane

– descurajarea traficului cu automobilul și deplasarea să, pe cât posibil, în extraurban și subteran

– sporirea numărului de spații pietonale și semipietonale

– dezvoltarea controlului turismului

– rolul crescut al arhitecților și designerilor în stabilirea strategiilor

– urmărirea dezvoltării durabile

Calitatea Arhitecturii

Arhitectură este esențialul mediului construit. Ea mai este numită și Artă Amenajării Spațiului. Spațiul, însemnând orice cuprins pe care îl experimentăm, acoperit sau descoperit, începând cu camera de locuit, până la clădiri și ansambluri publice, domenii urbane și teritoriale cum sunt cartierul, piață, stradă, localitatea, regiunea etc.

Arhitectură, că artă a amenajării spațiului, nu trebuie confundată cu simplă activitate de desenare a unor proiecte, după cerințe sociale, cunoștințe specifice și norme de proiectare. Rezultatul ar fi o simplă construcție, care nu merită numele de aritectura. Arhitectură este produsul unei activități dde concepție, este IDEE, încărcată de semnificații și apoi materializată în obiecte și spații arhitecturale. Este creație artistică, în care tereminantii utilitari și fizici obiectivi, împreună cu nevoi spirituale ale comunității sunt soluționate prin personalitate originală a arhitectului.

Obiect de Arhitectură este orice produs proiectat și/sau realizat că intervenție asupra mediului de viață. Este o structura alcătuită din elemente de arhitectură și relații dintre acestea, organnizate în acord cu o idee arhitecturală. Orice obiect de arhitectură este totdată element de arhitectură în cadrul unui alt obiect de arhitectură pe care îl cuprinde.

Spațiile exterioare sunt alcătuite din elemente de arhitectură cum sunt clairi și mobilier urban, poduri, baraje, alte structuri tehnice întră- sau extraurbane, ampasate într-o atentă relație cu mediul construit sau natural. Se poate amenaja spațiul urban fără a-l suplimenta cu noi construcții.

Spațiile interioare cuprind elemente de arhitectua cum ar fi: pereții, ferestrele, mobilierul, luina, piese de design.

Arhitectură de calitate presupune:

– valoare estetică și culturală

– adecvare socială

– durabilitate

– adecvare ecologică

– flexibilitate funcțională

– integrare în mediul cultural

– confort psihic și influență comportamentală, etc.

Calitatea esențială a arhitecturii rămâne vechiul acord între utilitate, tehnică și frumusețe.

Condițiile apariției Athitecturii Moderne

În urmă unei perioade de germinare de aproape un veac, Modernismul s-a declansatt cu toată forță la începutul secolului 20. Astfel, putem enumeră câteva dintre condițiile importante care au dus la apariția Mișcării Moderne:

Revoluția Industrială

Datorită ei, a apărut în secolul 19 o nouă realitate socială, vizibilă mai ales în marile orașe

Dezvoltarea nindustriei moderne și a relațiilor de producție capittaliste au avut că urmare suprapopularea orașelor, mai ales cu forțele e muncă venite de la țară să lucreze în fabrici.

Progresul tehnic

Noile cradiri necesare vieții moderne în marile orașe erau construite cu materiale și tehnologii recente, mai întâi cu schelet metalic, apoi cu beton armat.

Germenii arhiecturii moderne au apărut totodată că reacție la isteria stilurilor din arhitectură istoricistă. Ea era însă defazată în raport cu noul stadiu de dezvoltare a societății – cu noile forme, structuri, materiale, condiții economice, etc. Era pe cale să se formeze un nou gust estetic, promovat de pionierii modernismului. Ei doreau să elibereze arhitectură de principiile și modelele trecutului, în favoarea unei arhitecturi libere, adaptabile vieții. Numai a estetică propusă era atât e radical diferită față de imaginea obișnuită a arhitecturii, încât oamenilor de ran le-au fost necesare decenii pentru a concilia, cât de cât cu ea.
Acestor premise li se poate adaugă și influență spontană exercitată de curentul Art Nouveau.

Etapele mari ale Mișcării Moderne

Avangardele

Acestea au fost curentele de căutare a drumului arhitecturii. Viață lor a durat de la începutul secolului 20, până prin deceniul al doilea. Printre ele s-au numărat: Futurismul, Cubismul, Constructivismul, Expresionismul, Neoplasticismul, Art Deco, etc.

Stilul Internațional sau Arhitectură Modernă. Toate aceste experimente s-au contopit, pe la incepului anilor 20, în cel mai unitar stil, care, după ce a prins contur în marile centre culturale europene, a cuprins foarte repede întreagă planetă.
Modernismul Târziu și Pluralismu postbelic
Postmodernitatea și Conceptualismul contemporan.