Câtă importanță au echipamentele medicale în prevenirea contaminarii cu agenți patogeni?

Câtă importanță au echipamentele medicale în prevenirea contaminarii cu agenți patogeni?

Profesia medicală nu este nici pe departe singura meserie care să presupună contactul cu murdăria. Vidanjorii, mecanicii auto, îngrijitorii din crescătoriile de păsări şi mulţi alţii au de a face cu astfel de condiţii. În medicină însă, „murdăria” transcede acea formă vizualizabilă cu ochiul liber, dimensiunea microscopică, invizibilă direct, prezentând riscul epidemiologic cel mai mare. Câtă importanță au echipamentele medicale în prevenirea contaminarii cu agenți patogeni?

Contaminarea „celui ce îngrijeşte” periclitează evoluţia medicală a „celui îngrijit” cu pervertirea nepermisă a sensului acţiunii medicale – dintr-un recuperator de sănătate în folosul pacientului, într-un promotor de patologie, nefast pentru cel aflat în nevoia de a fi îngrijit. Termenul „curăţenie” capătă în acest domeniu o cu totul altă semnificaţie comparativ cu restul profesiilor. Simbolul de halat alb transmite acest mesaj.

Un mediu complet steril nu poate fi creat însă decât în sectoare medicale restrânse. Si aceasta datorită costurilor financiare ridicate pe care o astfel de structură le presupune. Dar mai ales datorită efectului stressant psihic pe care un astfel de mediu, de aspect ostil, îl induce pacienţilor.

Ce putem face pentru „mâinile medicale”?

Spălarea constituie soluţia pentru ca mâinile personalului medical să fie şi să se menţină curat. Dar realizată pe fundamente ştiinţifice şi integrată profesional medical.

Cel mai cunoscut mod de spălare a mâinilor este cel ce utilizează apa şi săpunul, deprindere ce ţine în special de buna educaţie din copilărie. Este o metodă de îndepărtare mecanică a murdăriei de la acel nivel, facilitat de utilizarea unor substanţe solide sau lichide, tensioactive – săpunuri.

Tehnica spălării mâinilor implică etape ce abordează mecanic întreaga suprafaţă a mâinilor şi cuprinde 6 manevre:

1. Frecarea mâinilor: palmă pe palmă; sens circular

2. Frecarea mâinilor: palmă pe faţă dorsală a mâinii controlaterale, intercalând degetele cu policeleculisând la nivelul feţei cubitale (din dreptul degetului mic al mâinii)

3. Frecarea mâinilor: palmă pe palmă mâinii controlaterale, intercalând degetele

4. Frecarea vârfurilor degetelor, cu mişcări circulare, executate cu pumnii intercalaţi

5. Frecarea policelui, alternativ, la ambele mâini, cuprins în pumnul controlateral

6. Frecarea pliurilor palmare cu vârful degetelor mâinii controlaterale

7. Rezultă o manoperă ce nu lasă nici o zonă a mâinilor în afara acţiunii mecanice de spălare.

Factori care sporesc eficiența manevrei

Apa folosită trebuie să fie caldă, nu rece sau fierbinte (în care caz se îndepărtează nedorit şi din pelicula uleioasă protectivă prezentă în mod, normal, la nivelul mâinilor). Pentru spălarea mâinilor trebuie să existe o chiuvetă dedicată, care să nu mai fie deci utilizată şi pentru alte activităţi.

Contactul cu secreţii sau orice fluide ale corpului pacientului necesită spălarea mâinilor chiar în timpul acordării îngrijirii, dacă starea pacientului o permite. Înainte de a servi sau a consuma mâncare, după utilizarea toaletei, după manipularea efectelor medicale contaminate (ale celui îngrijit – ex. cearceafuri, perne sau aparţinând celui ce îngrijeşte – ex. dezbrăcarea echipamentului de protecţie, halat, mască….) este de asemenea obligatorie spălarea mâinilor.

Acestora li se adaugă, regretabil situaţiile de lipsă din dotarea unităţilor medicale a efectelor necesare spălării mâinilor.

La o durată de câteva minute pe care o presupune deplasarea la chiuvetă, spălarea efectivă, uscarea, multiplicat cu un necesar de multe astfel de manevre în cursul unui schimb, se poate ajunge la o reducere cu 20 % a timpului de activitate propriu-zisă.

De folos se dovedesc. Utilizarea la finalul spălării mâinilor a soluţiilor emoliente, precum şi evitarea ştergerii mâinilor prin frecare (mâinile doar se tamponează cu şerveţelele de hârtie). Personalul medical ce dobândeşte aceste leziuni la nivelul tegumentelor mâinii are un risc mare de a se infecta, respectiv de a transmite germeni.

Astfel, prin ridicarea mânecilor hainelor pentru a nu le uda când ne spălăm. Survine riscul de a plasa murdăria de pe mâini pe haine de unde apoi, după spălare, aceasta va fi repusă din nou pe mâini sau/şi transportată în alte sectoare medicale.

Soluţia este reprezentată de o manipulare a mânecilor hainelor prin intermediul unui şerveţel curat, aruncat apoi la coşul de gunoi ori, optim, prin utilizarea de halate medicale cu mâneci scurte sau trei sferturi sau  bluze medicale cu imprimeuri– care pot fi procurate de la magazin online de costume medicale si echipamente de lucru–ce nu mai necesită a fi ridicate pentru spălarea mâinilor.

Halatul gros nu este acceptat pentru activitatea medicală. Acesta este rezervat eventual însoţirii pacienţilor ce trebuiesc consultaţi în exteriorul unităţii medicale. În afară de caracteristicile halatului, pentru personalul medical există recomandări referitoare la unghii. Scurte (vârfurile unghiilor de maxim 6 mm), tăiate drept şi pilite, fără unghii false iar portul pe mână a bijuteriilor, neîncurajat. Nu este însă interzis.

O alternativă tehnică este reprezentată de robinetele special adaptate pentru a putea fi acţionate cu cotul sau cu genunchiul. La nivelul unei manete, cu piciorul – la nivelul unei pedale. Sau optim controlate printr-o celulă fotoelectrică.

Plasarea mâinilor şi a treimii distale a antebraţelor sub jetul de apă va avea orientate în jos vârfurile degetelor. Apoi superior coatele pentru a putea orienta curgerea apei spre sistemul de scurgere al chiuvetei.

Nu se utilizează săpun solid. Deoarece pe suprafaţa acestuia se poate creea un film, o peliculă de germeni ce va contamina apoi următoarele persoane ce îl vor utiliza. Acceptată este doar utilizarea foiţelor de săpun solid, ce se consumă deci complet în cadrul utilizării. Clătirea mâinilor şi antebraţelor se face prin plasarea lor sub jetul de apă. De asemenea având vârfurile degetelor orientate în jos iar coatele plasate superior.

Pentru ştergerea mâinilor şi a antebraţelor şerveţelele de hârtie se aplică prin tamponament (frecarea putând genera leziuni tegumentare). Unidirecţional, dinspre vârful degetelor spre antebrațe (pentru a favoriza în procesul de curățire, vârfurile degetelor, zonele mâinilor cel mai implicateîn actul medical). Schimbând orientarea antebrațelor, acum cu degetele în sus şi utilizând obligatoriu un nou şerveţel când se trece la ştergerea celeilalte mâini.

Utilizarea de prosop textil folosit de mai multe persoane prezintă acelaşi risc de acumulare. Si transmitere a germenilor ca şi în cazul săpunului solid. Sistemele de uscare a mâinilor prin utilizarea de aer cald sunt consumatoare de timp (uscarea mâinilor se realizează într-un timp lung. Au fost incriminate în aerosolizarea germenilor, cu generarea de infecţii iatrogene. Utilizarea lor este, în consecinţă prohibită.

*SuperBlog 2018*

#medicina