Anvelopele Enduro, pentru amatorii de viteza

Anvelopele Enduro, pentru amatorii de viteza

O masina de curse utilizeaza un set de anvelope enduro un timp anume. Determinat de regulament, perioade de realimentare sau posibilitati de service. In cazul curselor profesionale pe circuit, realimentarea masinilor dureaza mult mai mult decat schimbarea anvelopelor, viata anvelopelor fiind astfel maxim la fel de lunga ca si perioada intre 2 alimentari. Anvelopele Enduro, pentru amatorii de viteza.

Marea majoritate a anvelopelor au varful de performanta la inceput. Adica in primele 2 tururi, respectiv primii kilometrii de proba speciala. Venirea lui Michelin in F1 a impulsionat dezvoltarea anvelopelor, atata francezii cat si japonezii de la Bridgestone luptand pentru suprematie. Acest razboi a generat anvelope surprinzatoare la Michelin, acestea imbunatatindu­si performanta dupa 6­7 ture, atingand varful intre turul 10­20, dupa care performantele se reduceau. In mod uzual, anvelopele slick pentru circuit au o reducere a performantei. Aceasta este de aproximativ 0.1 s pe km la inceputul vietii, dupa care pierderile incep sa fie mai mici.

De ce isi reduc anvelopele performanta?

Cauciucul din calea de rulare este solicitat ciclic la un nivel foarte ridicat. Efortul depus de anvelopa rezulta in generare de caldura. Combinatia dintre solicitarile ridicate si temperaturile inalte duce la schimbari mecanice si chimice in cauciuc.

Unii elastomeri, printre care si caucicul au proprietatea de a se inmuia sub sarcina, ducand la deformari permanente. Aceste deformari sunt atribuite deplasarii imbinarilor din reteaua polimerica si revenirii incomplete in pozitia initiala in urma deformarii mecanice. Prezenta materialelor de umplutura (funinginea si siliciul) duc la inmuiarea suplimentara a cauciucului, incluiv la ruperea legaturilor dintre cauciuc si materialul de umplutura.

Un alt mecanism de reducere al performantei anvelopelor este unul mult mai simplu.

Datorita uzurii anvelopei, calea de rulare ajunge sa fie prea subtire pentru a genera caldura necesara pentru a atinge aderenta maxima.

Anvelopa este creata dintr­o sumedenie de substante combinate pe cale chimica, termica si sub presiune. In timpul functionarii, anvelopa se incalzeste la temperaturi similare celor care sunt necesare pentru fabricarea acesteia. Caldura generata continua astfel procesul de vulcanizare.

Materialul unei anvelope de curse noi este semi­stabil. Pe langa ciclurile mecanice si termice, acesta este supus ozonului si radiatiilor ultraviolete, toate acestea imbatranind cauciucul. In majoritatea covarsitoare a cazurilor, anvelopele devin mai tari, mai putin aderente si pierd performanta initiala dupa fiecare ciclu de incalzire, adica dupa fiecare calificare si dupa fiecare concurs.

In vederea stabilizarii performantei anvelopelor este recomandata rodarea acestora. Prin solicitarea moderata a anvelopelor se obtine o distributie uniforma a caldurii in calea de rulare, ducand la continuarea vulcanizarii la un regim redus si uniform. Dupa rodare, este recomandat ca anvelopele sa nu fie folosite in jur de 24 – 48 de ore pentru a­si putea reveni.

Dupa aceasta rodare, anvelopele ofera performante stabile timp mai indelungat decat daca s­ar alerga cu ele din prima secunda in care au fost montate pe masina. Diferenta dintre o anvelopa rodata si una folosita direct este varful de performanta pe care anvelopa nerodata il ofera, fiind ideal in obtinerea unui timp de calificare bun. Desigur, ficare tip de anvelopa isi are particularitatile care trebuie gasite prin teste sau se afla direct de la furnizorul de anvelope, in cazul in care exista un parteneriat tehnic.

Atunci cand o mostra de cauciuc este supusa abraziunii permanente in aceeasi directie, cauciucul genereaza o serie de muchii aproape paralele, orientate perpendicular directiei de abraziune.

Forma muchiilor in sectiune este asemenatoare cu dintii de fierastrau, cu dintii inclinati in sens opus directiei de abraziune. In timpul alunecarii, valuri de deformare in cauciuc se transforma in varfuri care sunt deformate, expunand panta ascendenta a varfurilor la abraziune. Varfurile devin tot mai subtiri, urmand ca la un moment dat sa fie rupte.

Alunecarea pe trasee netede nu trebuie sa genereze neaparat abraziunea. Aceasta este initiata in mod uzual de concentrarea solicitarii in pata de contact intre asperitati si cauciuc. Abraziunea depinde in primul rand de forma asperitatilor si nu de marimea acestora. Experimente de laborator intr­un mediu inert (azot) au avut ca rezultat nivele mult mai reduse de abraziune decat in aer. Din pacate, odata ce granularea a fost initiata, este aproape imposibila eliminarea acesteia.

Muchiile tind sa se perpetueze odata cu evolutia uzurii. Mai rau, datorita solicitarii inegale a anvelopei dupa inceperea granularii, anvelopa pierde aderenta. Este doar una din modalitatile prin care un pilot isi poate distruge cursa. De aceea sunt asa de valorosi pilotii cu experienta…

#anvelopeenduro